Principiul de functionare al aparaturii Nobel este osmoza inversa, cunoscuta si sub numele de hiperfiltrare. Aceasta este cea mai fina metoda de filtrare cunoscuta la ora actuala.

        Pentru a intelege mai bine fenomenul osmozei inverse trebuie explicat cel al osmozei directe. Acesta din urma are loc in cazul a doua solutii diferite separate printr-o membrana semipermeabila. Daca ambele lichide se gasesc la presiunea atmosferica, pe suprafata membranei se produce o diferenta de presiune osmotica, datorita careia apa trece spontan prin membrana, de la solutia mai diluata la solutia mai concentrata, pentru a restabili echilibrul pe cele doua parti ale membranei, conform legilor osmozei. Presiunea astfel creata se numeste presiune osmotica.

        Prin aplicarea unei presiuni in dreptul apei impure (sursa), astfel incat sa depaseasca presiunea osmotica (p>2,38 barri), apa este fortata sa treaca din solutia cu concentratie mai mare de contaminanti (apa sursa) si sa traverseze membrana semipermeabila catre solutia sla concentrate (apa purificata). In acest fel, fluxul normal prin membrana se inverseza, fenomenul reprezentand osmoza inverse. Presiunea inalta de la sursa este folosita pentru a inversa procesul osmotic natural pentru ca membrana semipermeabila sa admita circulatia apei si sa respinga contaminantii. Apa care trece prin membrana (hiperfiltrul) este lipsita de impuritati, deoarece toate substantele anorganice si chiar microorganismele sunt retinute de membrana semipermeabila, care este traversata exclusiv de apa.

Malul cu impuritatile retinute este dirijat la canalizare, iar apa obtinuta printr-o astfel de filtrare are o puritate de 98%.